Manuscrisele de la Marea Moarta

O prezentare speciala: Khirbet Qumran

Manuscrisele de la Marea Moarta

E uimitor sa ne imaginam ca unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice au fost facute din intamplare si  de  catre oameni obisnuiti, care-si vedeau de treburile lor zilnice. Istoria Manuscriselor de la Marea Moarta incepe in 1947, in partea de nord-vest a marii, în Tara Sfanta, la 14 kilometri departare de Ierihon, in sud, si la 20 de kilometri departare de Ierusalim, la est, intr-o regiune extrem de arida. Referitor la data exacta a descoperirii, putem aproxima perioada intre noiembrie 1946 si februarie1947, cand, in timpul iernii, beduinii isi duceau turmele in regiunile cele mai calduroase din zona.

Manuscrisele descoperite de beduini au fost ascunse in 11 grote. Cea mai mare parte este redactata in ebraica, dar sunt si cateva scrise in greaca veche si in aramaica. Parte din ele sunt scrise pe pergament (piei de animale); s-au gasit si exemplare pe papirus (un fel de hartie obtinuta din planta cu acelasi nume) si un exemplar confectionat din  arama. Cerneala folosita  era obtinuta din carbon.

Marea MoartaInainte de descoperirea acestor manuscrise, istoricii aveau deja cateva cunostinte despre comunitatea eseniana de la Qumran. Iosif Flavius, cunoscut pentru lucrarile  sale, intitulate Antichitati iudaice si Razboiul iudeilor impotriva romanilor, scria despre esenieni: Fariseii considera ca anumite evenimente sunt lucrarea Destinului, dar nu toti… Referitor la secta esenienilor, aceasta declara ca destinul este stapana tuturor lucrurilor si tot ce se intampla in viata omului este conform cu acest destin. Saduceii, dimpotriva,  nu dau mare importanta Destinului si cred… ca putem face orice. Aceasta descriere succinta a comunitatii concorda cu cea a Manuscriselor de la Marea Moarta, unde se precizeaza ca intreaga lume este lucrarea poruncii divine. Saduceii nu credeau in aceasta doctrina extrema a destinului si se concentrau, mai cu seama, pe doctrina liberului arbitru. Credinta fariseilor se afla undeva intre aceste doua curente religioase.

Geograful roman, Plinius cel Batran (23-79 d.C.), ne vorbeste tot despre esenieni in Istoria naturala: La vest de Marea Moarta… traieste  tribul singuratic al esenienilor, care se distinge de toate triburile din lume, pentru ca nu are nicio femeie si a renuntat la bani si la orice dorinta trupeasca; numai palmierii le tin companie acestor oameni. In fiecare zi, venirea refugiatilor este alimentata de numeroase adeziuni ale persoanelor care aleg un astfel de stil de viata… Timp de milenii, o populatie fara copii supravietuieste  intre ruinile vechii cetati Engedi.

Ce stim despre acest grup de esenieni? Originea posibila a sectei eseniene ar fi un grup identificat de literatura biblica sau rabinica: de exemplu, tseniim (”cei modesti” sau “cei curati”), hashchaïm (“cei tacuti”), hasidim harishonim (“batranii piosi” sau “cei batrani”), nigiyyes, had daath (“cei cu inima curata”) sau wattiqim (“oamenii drepti”). Fiecare termen descris ar fi putut defini comunitatea eseniana, a carei invatatura fundamentala pleda pentru iubirea fata de Dumnezeu si fata de aproapele si pentru practicarea virtutilor.

Sa incepem cu situl arheologic Khirbet Qumrân. Termenul Khirbet inseamna ”ruine” in araba, intregul nume al sitului referindu-se la ruinele de la Qumrân. Acest loc a fost construit, probabil, intre 130-100 î.C., fiind daramat, in mare parte, de un cutremur de pamant in anul 31 î.C.; va fi reconstruit pana in anul 4 d.C. si  distrus de romani, in cele din urma, in anul 68 d.C. In interiorul zidurilor traiau 200 de persoane, alti membri ai sectei ocupand, probabil,  grotele dimprejur.

O parte din manuscrisele descoperite oglindesc o viata extrem de religioasa, puternic ancorata in citirea si meditarea textelor sfinte. Acest lucru a permis necesitatea infiintarii unei biblioteci si a unei sali, in care se copiau sulurile sacre.  Datoram acestor scribi existenta acestui patrimoniu biblic impresionant, la care se adauga si alte manuscrise, care se refereau direct la viata comunitara a esenienilor: Documentul Damas, Regula razboiului, Regula comunitatii, Sulul templului si alte manuscrise biblice, necunoscute pana acum.

Manuscrisele si fragmentele biblice descoperite in grote contin carti din Vechiul Testament, cu exceptia Cartii Estera. Putem sa evaluam importanta unui text, pentru un popor, studiind numarul copiilor produse: s-au identificat 19 copii ale Cartii lui Isaia, 39 de copii pentru Cartea Psalmilor si 20 de copii pentru Cartea Deuteronomului. Sa ne aducem aminte ca vorbim despre cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament descoperite pana acum.

O particularitate interesanta a unor manuscrise este determinata de faptul ca ele nu apar in Biblia noastra actuala, desi unele sunt atribuite unor personaje biblice celebre, precum Moise si Iosif.  Acestea contin si profetii necunoscute, atribuite profetilor Daniel, Ieremia si Iezechiel. Insa, toate cartile biblice, care provin din  manuscrisele de la Marea Moarta, nu sunt copii exacte ale cartilor pe care le avem in bibliile noastre. Totusi, Sulul lui Isaia este aproape identic cu textul pe care il cunoastem din Biblie. Au fost gasite si doua versiuni ale Cartii lui Ieremia; una este foarte asemanatoare cu textul nostru, insa cealalta versiune este mai lunga si are o alta succesiune a continutului textual.

Documentele descoperite la Qumrân au fost publicate de American  School of Oriental Research, de Universitatea Ebraica si de Serviciul iordanian de antichitati. Majoritatea manuscriselor se regasesc astazi la Muzeul Shrine of the Book din Ierusalim, la muzeul Rockefeller si la muzeul Departamentului de antichitati din Amman.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>