REVISTA BIBLICA
Prezentari ppt: Milostivire minunata
Simbolismul nuptial în gândirea profetilor (IV)
Duiosia lui Dumnezeu în Isaia 40-55
Tot ceea ce cuprinde întelesul milostivirii, în sens biblic, se oglindeste în textele pline de întelepciune din Deutero-Isaia. Fiecare aspect al acestui cuvânt se refera la un termen ebraic diferit, parafrazând vocabularul biblic destinat simbolismului nuptial:
- iubirea-afectiune (ahàbâh) exprima legatura sentimentala fata de o persoana; este termenul folosit pentru marturisirea de credinta iudaica: Sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot cugetul tau si din toate puterile tale (Deut 6,5).
- iubirea-bunatate (hésed) este dorinta de a face binele unei persoane, datorita existentei unui legamânt. Ne referim, astfel, la iubire pe care Dumnezeu i-o arata poporului sau, Israel, în cadrul legamântului de pe muntele Sinai. Mai putem traduce acest cuvânt prin bunavointa si fidelitate.
- iubirea-gingasie exprima trei întelesuri: duiosia mamei (râham, blândete), fidelitatea tatalui (émet, scopul vietii omului pe pamânt) si harul îndurator (hânan)[1].
Apoteoza limbajului nuptial îi apartine acestui geniu profetic, Deutero-Isaia, numit si profetul monoteismului vetero-testamentar. Capitolul 54 este textul de seama al cartii, oferind cititorului oglinda unei iubiri nemarginite a Mirelui care se înduioseaza de mireasa lui, iertând-o si redându-i frumusetea cea dintâi. Desigur ca ne referim la fidelitatea lui Dumnezeu care vine în întâmpinarea poporului sau, pus la încercare de idolii atâtor neamuri.
Bucura-te, stearpo care nu mai nasti! Izbucneste in strigate de bucurie si veselie, tu care nu mai ai durerile nasterii! Caci fiii celei lasate de barbat vor fi mai multi decat fiii celei maritate, zice Domnul. Largeste locul cortului tau si intinde invelitorile locuintei tale: nu te opri! Lungeste-ti funiile si intareste-ti tarusii! Caci te vei intinde la dreapta si la stanga, samanta ta va cotropi neamurile si va locui cetatile pustii. Nu te teme, caci nu vei ramane de rusine; nu rosi, caci nu vei fi acoperita de rusine, ci vei uita si rusinea tineretii tale si nu-ti vei mai aduce aminte de vaduvia ta, caci Facatorul tau este barbatul tau: Domnul este numele Lui, si Rascumparatorul tau este Sfantul lui Israel. El Se numeste Dumnezeul intregului pamant, caci Domnul te cheama inapoi ca pe o femeie parasita si cu inima intristata, ca pe o nevasta din tinerete, care a fost izgonita, zice Dumnezeul tau. Cateva clipe te parasisem, dar te voi primi inapoi cu mare dragoste. Intr-o izbucnire de manie, Imi ascunsesem o clipa fata de tine, dar Ma voi indura de tine cu o dragoste vesnica, zice Domnul, Rascumparatorul tau. Si lucrul aceasta va fi pentru Mine ca si cu apele lui Noe: dupa cum jurasem ca apele lui Noe nu vor mai veni pe pamant, tot asa jur ca nu Ma voi mai mania pe tine si nu te voi mai mustra.
O scurta analiza a acestui capitol completeaza discursul profetic, referitor la atributele iubirii lui Dumnezeu.
Versetele 1-4 Cântarea de biruinta a Sionului vesteste împlinirea fagaduintelor Mântuitorului lui Israel. Ierusalimul, personificat cu o mireasa, îndurerata de pierderea fiilor sai, în urma deportarilor succesive, este binecuvântat de Domnul. Fiica biruitoare a poporului, cetatea sfânta recladita din temelii, va fi din nou izvor de rodnicie spirituala, caci ea va recâstiga toata cinstea, în fata neamurilor, prin puterea lui Dumnezeu.
Versetele 4-6 În orice situatie de durere, de deznadejde, Sfântul lui Israel rosteste: Nu te teme!; acesta este Dumnezeul poporului ales, iubitor de oameni, plin de compatimire si iertator. El se arata îndurator fata de mireasa lui, care de multe ori a nesocotit si a încalcat Legamântul de iubire încheiat pe muntele Sinai. El nu-si poate alunga niciodata fiii alesi, pentru ca este un Dumnezeu credincios; îsi primeste cu bratele deschise iubita, invitând-o sa fie partasa la darul iertarii si al rascumpararii[11].
Versetele 7-10 Acest segment literar prezinta cea mai profunda destainuire sau marturisire a lui Dumnezeu. În fata poporul ales, el vorbeste despre momentele de mânie, de judecata, când si-a întors chipul dinaintea lui. Dar iubirea sa înduratoare, partasa la strigatele de pocainta ale lui Israel înrobit, îl determina sa-si reaminteasca de Legamântul sfânt, asa cum tot sfânt este si cel încheiat cu Noe. De fapt, întreg Vechiul Testament nu este decât o istorie a Legamântului care ne da marturie despre credinciosia si milostivirea Domnului. Versetul 10 este o garantie a acestei iubiri care va dainui vesnic, oricât de încercat si de nehotarât va fi acest popor: Chiar daca muntii o vor porni din loc si dealurile se vor clinti, iubirea Mea nu se va îndeparta de la tine si legamântul Meu de pace nu se va clatina, spune Domnul care te iubeste.
Versetele 11-13 Mireasa umilita, îngrozita si nemângâiata, va fi din nou îmbracata cu giuvaeruri si împodobita cu nestemate. Regele lui Israel va reînnoi slava Ierusalimului, ca în vremea lui Solomon, când Templul sfânt era mândria întregului popor. Si între zidurile acestei cetati va domni pacea, pentru ca cel care vegheaza asupra ei este Stapânul a toate.
Versetele 14-17 Ultima marturisire a Domnului se refera la providenta sa minunata care se va îngriji de aceasta cetate. Niciun dusman, niciun cotropitor nu va invada Ierusalimul, pentru ca Sfântul lui Israel îl ocroteste. Pacea si dreptatea vor fi mostenirea acestui popor, chemat sa vesteasca lumina, tuturor neamurilor.
În felul acesta Ierusalimul, Cetatea facatorilor de pace, va straluci ca o diadema si va fi izvor de binecuvântare pentru toti cei care vor calca acest pamânt, mireasa va fi bucuria Mirelui vesnic.
[1] Cf. L. MONLOUBOU, Les Prophètes de L’Ancien Testament în Cahiers Evangile, nr. 43, Les Éditions du Cerf, 19-21.
[2] Ne referim la diferitele piei folosite pentru confectionarea cortului.
[3] Profetul compara Ierusalimul, simbol al întregului Israel, cu o femeie care locuieste în cort, amintind, astfel, originile nomade ale poporului sau.
[4] Rusinea tineretilor tale se refera la robia din Egipt.
[5] Ocara vaduviei tale, timpul robiei din Babilon.
[6]Mirele tau, este reluata tema profetica a simbolismului nuptial, conform caruia Dumnezeu este Mirele poporului Israel.
[7] cf. 49,10
[8] Dezlantuire, termenul šeçep apare doar aici în Vechiul Testament.
[9] Noul Legamânt între Dumnezeu si Israel va fi vesnic. Pe masura ce poemul este descris, textul ne introduce într-un discurs eshatologic.
[10] Despre aceasta arhitectura policroma, cf. Is 60,17.
[11] Cf. P. E. BONNARD, Le Second Isaïe, Gabalda, Paris, 1972, 23.