In asteptarea Duhului Sfant

La izvorul sensului biblic

un itinerariu biblic pentru a descoperi întelesul cuvintelor Bibliei

o prezentare speciala:   Traieste-ti viata!

Sa ne lasam calauziti de Duhul Sfânt

Joseph Schriyvers, preot redemptorist

aCYrLujO, Duh dumnezeiesc! Tu ma prinzi de mâna, ca sa ma conduci la Dumnezeu. Eu vreau sa fiu ascultator, sa uit de mine si sa ma încredintez însotirii tale. Aceasta este pentru mine cea mai înalta dintre întelepciuni.

C?l?torul care nu ia în seama harta tarii spre care se îndreapta nu are încredere în inspiratiile lui; el are o calauza buna. Si, cine sunt eu în tara sfinteniei? Totul îmi este strain: locuitorii, legile, obiceiurile, conditiile de trai, char si limba vorbita aici. Cu el nu ma pot rataci.

            În plus, am dusmani care au tot interesul sa gresesc drumul. Oh! Am atâta nevoie sa renunt la mijloacele mele si sa ma încredintez acestei calauze!

            Acest însotitor este Duhul Sfânt, Mângâietorul în tristeti si necazuri, cel care ma întareste în greutatile drumului, lumina noptii mele. Singura lui preocupare este sfintirea mea. Ce rost are pentru el soarta imperiilor, daca sufletele calauzite de el ating sfintenia? Providenta lui conduce lumea, încoroneaz? sau frânge puterea! Totul sta la dispozitia lui, pentru binele sufletelor.

Oare de ce exista persecutii, asuprirea tarilor sarace, triumful brutalitatii? De ce razboaie, epidemii, mari nenorociri sociale? De ce scandaluri publice, doliu în familii, pierderea de vieti omenesti, lacrimile mamelor?

Oh, cât de orbi suntem! Sunt suflete alese, multe, care în?eleg ca suferintele acceptate conduc la o slava mai mare, ca Tatal le inalta la demnitatea Fiului sau rastignit. Lumea întreaga nu valoreaza cât un astfel de suflet.

Pentru ca un suflet smerit sa înfaptuiasca un singur act de iubire,Dumnezeu permite în lume încurcaturi grozave! Calauzit de Duhul Sfânt, toate drumurile sufletului devin bune si se termina cu bine. Se bucura când sufletul renunta la planurile lui. Duhul îl conduce prin prapastii si-l ajuta sa urce piscuri semete. Îl duce în paduri dese si infricosatoare, îl lasa prada furtunilor vietii si  fiarelor salbatice. Câteodata isi ascunde Prezenta…

Dar sufletul daruit nu-si pierde curajul. El a învatat sa uite de sine si sa se încreada vointei Învatatorului.

            Întunericul piere de-ndata, linistea revine, drumul e limpede, dumnezeiescul Îndrumator merge din nou alaturi de el. El voia sa-l învete sa se daruiasca fara oprelisti, sa-i lase doar lui indicatoarele vietii.

Sa mergem împreuna, Duh dumnezeiesc.

Ma daruiesc tie.

Nici o teama, nici o ezitare, ma arunc asemenea unui orb în sânul Providentei.

Calauzeste-ma, sfinteste-ma. Eu trebuie doar sa ma ascund de mine, ca sa te gasesc pe tine.

Comments are closed.