Biblie si Cultura – Decalogul si Carta Drepturilor Omului

BIBLIE  SI  CULTURA

O prezentare pentru dumneavoastra:  Fericirile noastre

Aceasta pagina va propune gânduri sau comentarii desprinse de pe tarâmul comun  aflat între  Biblie si Cultura.

Îndemn adresat de Papa Ioan Paul al II-lea în Scrisoarea catre artisti, nr. 5

El Shaddai charismatic prayer group in San Matteo church, Lecce, Apulia

„Sfânta Scriptura a devenit un fel de „vocabular imens” (P. Claudel) si „atlas iconografic” (M. Chagall), din care s-au inspirat cultura si arta crestina. Însusi Vechiul Testament, interpretat în lumina Noului Testament, a constituit filoane inepuizabile de inspiratie. Începând de la relatarile creatiei, pacatului, potopului, ciclului patriarhilor, evenimentelor exodului si pâna la multe alte episoade si personaje ale istoriei mântuirii, textul biblic a aprins imaginatia pictorilor, poetilor, muzicienilor, autorilor de teatru si de cinema. O figura cum este cea a lui Iob, pentru a da doar un exemplu, cu arzatoarea si mereu actuala problematica a durerii, continua sa suscite împreuna cu interesul filosofic si pe cel literar si artistic. Si ce sa mai spunem apoi despre Noul Testament? De la Nastere pâna la Golgota, de la Transfigurare la Înviere, de la minuni la învataturile lui Cristos, pâna la evenimentele relatate în Faptele apostolilor sau prezentate de Apocalipsa în cheie escatologica, de nenumarate ori cuvântul biblic a devenit imagine, muzica, poezie, evocând prin limbajul artei misterul Cuvântului facut trup”.

Decalogul si Carta Drepturilor Omului (I)

Marc Chagall - Moise si tablele Legii

Marc Chagall – Moise si tablele Legii

Moise este initiatorul, aparatorul si slujitorul lui Israel, el este singurul care integreaza si uneste triburile israelite, practic le separa de celelalte popoare. Aceasta comunitate se bazeaza pe credinta pura într-un singur Dumnezeu. Mozaismul se naste într-o lume politeista când, în antichitate, oamenii venerau fortele naturii si le transformau în zeitati. În istoria lui Israel, un singur zeu creeaza toate aceste forte ale naturii, este unicul creator ce doreste ca oamenii sa fie desavârsiti din punct de vedere moral, sa cunoasca binele si sa îl practice. Acest unic Dumnezeu actioneaza prin intermediul lui Moise, ales conducator al poporului israelit timp de patruzeci de ani. Decalogul promoveaza omul si activitatile sale, omul este cel care va duce mai departe, din neam în neam, învataturile Domnului.

La muntele Sinai a fost proclamata teocratia, o forma de guvernamânt prin care israelitii aveau un singur conducator, pe Dumnezeu. În cele din urma, s-a ajuns la un fel de întelegere între Dumnezeu si popor, prin mijlocirea profetului Samuel, prin care sa fie ales un rege din rândul poporului lui Israel, cu conditia de a conduce poporul numai dupa legile impuse de Domnul Dumnezeu, sa le respecte si sa le practice. Astfel Ierusalimul este condus pe baze teocratice, bucurându-se  si de organizarea unitatii statului.

Într-un alt context, diferit, Carta fundamentala a Drepturilor omului a fost creata în contextul în care Uniunea Europeana milita pentru promovarea dezvoltarii Europei, dezvoltarea având la baza respectarea demnitatii, a libertatii, a egalitatii si solidaritatii umane. Prin intermediul Cartei, aceste valori fundamentale vor fi întarite, protejate si respectate.

În data de 7 decembrie a anului 2000 a fost semnat la Nisa textul Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene iar în decusul aceleiasi luni a aceluiasi an Carta a fost anexata Tratatului de la Nisa, caruia i se atribuie o mare însemnatate politica. Carta apare în contextul în care, din timpul redactarii acesteia s-a avut în vedere nu doar faptul ca drepturile omului au fost promovate si respectate  dar si gasirea unor solutii pentru probleme precum necesitatea acuta a cunoasterii Cartei sau pentru sanctionarea încalcarii drepturilor omului. Carta are rolul de a consolida politica Uniunii Europene în domeniul protectiei drepturilor omului iar, prin Articolul 6 al Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeana recunoaste toate principiile prevazute în Carta. Cât despre continulul Cartei, aceasta are la baza prevederile Conventiei Europene a drepturilor omului însa Carta, prin componenta sa, include si drepturile sociale, economice, culurale si de solidaritate.

Este lesne de înteles faptul ca Decalogul si Carta au foarte multe lucruri în comun. Decalogul reprezinta drepturile omului de ordin ceresc, divin iar Carta reprezinta principiile respectarii drepturilor omului, de ordin pamântesc. Decalogul reprezinta îndatoririle omului iar Carta drepturile omului.

În situatii istorice diferite, satula de razboaie, crime, ura si rautate, memoria umanitatii pare ca s-a trezit la realitate. Diferite natiuni se organizeaza, în asa fel încât sa evite alte masacre si alte dezordini. Pentru a putea întelege legatura strânsa dintre Decalog si Carta fundamentala a drepturilor omului, este necesara o privire de ansamblu a acestora si  gasirea unor elemente care le apropie. Ambele scrieri sunt înregistrate în istoria umanitatii la încheierea unor epoci nu tocmai placute. Decalogul apare în urma încetarii sclaviei din rândul poporului evreu si eliberarea acestuia iar Carta apare cu mult dupa încheierea celor doua razboaie mondiale. Prin Decalog dreptul la viata este primordial iar viata omului este un dar primit de la Dumnezeu; prin Carta, oamenii îsi afirma si recunosc dreptul la viata. Decalogul sta la  baza celor trei religii avraamice (iudaismul, crestinismul si islamul), însa ulterior vor fi valabile pentru întreaga umanitate; Carta reflecta dorinta comuna a mai multor popoare diferite, dorinta de a pastra pacea, ordinea si unitatea familiala. Carta a aparut în conditiile nerespectarii Decalogului. Daca îndatoririle prevazute în Decalog ar fi fost respectare de fiecare individ în parte, nu ar mai fi fost necesara crearea Cartei. Decalogul si Carta se adreseaza întregii omeniri, indiferent de popor, traditie, religie sau vârsta, ambele alcatuiesc esenta umanitatii. Carta reia principiile din Decalog si le integreaza în formele judiciare si legislative.

Prin prisma Cartei si a Decalogului, orice femeie sau barbat trebuie trata?i cât mai uman posibil prin instaurarea nonviolentei si a respectarii vietii acestora. Aici este vorba de solidaritate. De altfel, în Carta, precum si în Decalog, se regasesc principii vitale formulate diferit, dar cu aceeasi încarcatura emotionala, referindu-se la: valorizarea comunitatii umane, inviolabilitatea persoanei si a constiintei acestuia, sentimentul datoriei de a trata egal fiecare persoana în parte si de a-l ajuta si îngriji pe cel sarac sau strain, promovarea iubirii, compasiunii si constientizarea faptului ca puterea umana nu este invincibila si absoluta.

sr. dr. Cristina Mares

Posted in Uncategorized | Leave a comment